Profesor Anton Caragea – Co-presedinte al Conferintei OSCE 2010 declara: OSCE nu poate fi inlocuit

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa , la rascruce  de prof. dr. Anton Caragea

Nascuta in atmosfera Razboiului Rece.

Inca de la nasterea sa OSCE a purtat marca atmosferei Razboiului Rece, ca o institutie al carui principal rol a fost mentinerea unei fragile unitati pe un continent divizat de Cortina de Fier si de competitia mondiala intre sistemul capitalist si cel comunist si intre aliantele  militare ale Vestului si Estului ( NATO si tratatul de la Varsovia ).

In acest climat, tensionat, OSCE si-a demonstrat utilitatea, intr-un mediu ce deseori amintea mai mult de un razboi deschis decat de cel rece , precum cel de la inceputul anilor `80 ,OSCE  a fost ultima insula fragila de dialog intre blocul estic, lansat in aventura din Afganistan si alianta vestica, implicata in  razboiul stelelor al lui Reagan si ce pareau a se indrepta catre un razboi nuclear.

OSCE si dialogul Vest – Est.                                       

Sesiuni ,precum cea de la Viena din noiembrie 1986, ce au ramas ca o parte integranta a istoriei razboiului rece si multi istorici apreciaza ca fara aceasta vitala linie de comunicare, dialog si intelegere lansata de OSCE,   lipsa de dialog ar  fi avut consecinte inimaginabile. Evitarea unui razboi nuclear si mentinerea deschisa a liniilor de comunicare, intre adversarii de pe continentul european, nu a fost singurul serviciu adus umanitatii de catre OSCE in aceea perioada . Nu trebuie sa uitam ca problema drepturilor omului, in blocul rasaritean, a fost ridicata in cadrul dezbaterilor de la Helsinki si in cadrul actiunilor  OSCE. Reformistii de la Praga sau Berlin au folosit pentru organizatiile si manifestele lor, ce solicitau respectarea drepturilor omului in cadrul blocului estic, exact documentele de la Helsinki si cele ale OSCE . In 1989 cand sistemul comunist s-a prabusit OSCE s-a trezit confruntat cu o noua situatie. O institutie a Razboiului Rece , construita pe o structura a dialogului intre adversari ireconciliabili era acum in cautarea unui nou rol.

OSCE si Charta de la Paris: lungul drum catre o noua Europa .

OSCE si a faurit acest nou rol si nou loc, in noua lume nascuta din colapsul comunismului . OSCE a devenit singurul spatiu comun de dialog , in momentul in care Comunitatea Economica Europeana se reconstruia , iar nasterea unei structuri politice europene era doar in faza de planseta.  Tratatul de la Varsovia se autodizolvase iar NATO era doar un vis distant sau chiar imposibil de atins si in orice caz departe de a deveni o structura de securitate la nivel european. Ei bine in acest context OSCE a ramas singul for general european care a preluat in agenda sa protectia drepturilor omului, imbunatatirea cooperarii intre fosti inamici, constructia democratica , monitorizarea alegerilor , crearea unui dialog si a unei detensionari intr-o Europa centrala si de est ce cunoasteau pasiunile nationalismului post comunist si in final fiind si o cale de dialog si cooperare cu Vestul continentului. Daca este sa oferim un sumar al agendei OSCE, la inceputul anilor `90, vom vedea ca in loc sa se dizolve, asa cum unii cerusera la inceputul anilor `90 , OSCE a preluat un rol de initiativa si activ in constructia unei noi Europe.

Dialogul cu Rusia, dialogul cu Tarile Baltice, lunga lista de initiative ale pacii in fosta Yugoslavie si Bosnia, echipele de constructie democratica ale OSCE, rolul organizatiei in pastrarea pacii si in dezangajarea din conflicte sunt inca vii in memoria noastra.

OSCE: un sfarsit lipsit de glorie ?

Din nefericire, dupa jumatatea anilor `90, relevanta organizatiei a inceput in mod gradual sa se diminueze. Rolul sau in promovarea securitatii militare si strategice pe continent a devenit treptat un obiectiv al Aliantei Nord-Atlantice , expansiunea graduala a NATO spre Est in 1999 , 2004 si 2009 a fost perceputa de multi ca suficienta pentru a asigura viitoarea securitate a continentului. In timp ce alte voci estice au vorbit de o crestere a tensiunii. Dupa 2001 conceptul global de securitate si alianta strategica s-a deplasat ,odata cu lansarea noului concept despre un asa zis razboi impotriva terorii. Aceasta a insemnat o concentrare a zonei de interes in Afganistan , Iraq si o concentrare pe Orientul Mijlociu , toate obiective cu care OSCE in acel moment nu era familiarizat si nici nu avea vointa politica de a se axa pe ele. Expansiunea Uniunii Europene , niciodata controversata precum cea a NATO, a fost un substitut pentru lucrul in cadrul OSCE pe problemele cooperarii economice . Toate acestea ii faceau pe cei mai optimisti comentatori sa considere un viitor in care Uniunea Europeana deenea actorul central pe contient , ceea ce facea ca OSCE sa ramana un factor important, dar privit cu mai putin entuziasm ca odinioara .

OSCE si crearea unui dialog Nord-Sud.

Chiar si in acest timp, de aparenta relevanta in reducere, OSCE nu a incetat sa ofere noi directii in politica internationala , diplomatie, si un exemplu de construire a unui cadru de cooperare cu tarile partenere.

Parteneriatele OSCE de promovare a democratiei , a rolului societatii civile si a prevenirii conflictelor si crearea de noi oportunitati pentru securitate si cooperare a devenit nu doar o metoda eficienta de a crea oprtunitati de cooperare OSCE si alte zone geografice dar si un exemplu de construire a unui cadru de colaborare. Din Japonia in Coreea de Sud si Australia ( cel mai nou membru) al formulei de colaborare si parteneriat, aceasta  si a demonstrat utilitatea in arii sensibile precum : politica , cooperare militara ,controlul armamentelor , securizarea frontierelor , activitati de preventie antiterorista , prevenirea conflictelor, reforma militara , politie si implementarea acordurilor internationale. Acesta zon de colaborare se extind pana la cooperare economica si de mediu si pana la dimensiunea umana ( de la combaterea traficului de fiinte umane , democratizare , educatie, monitorizarea alegerilor , drepturile omului si ale minoritatilor si libertatea presei. Actionand  in toate aceste zone importante  era normal ca OSCE sa devina tinta criticilor, dar privind din perspectiva lunga a istoriei nu putem sublinia indeajuns rolul pozitiv al OSCE. 

OSCE: o filosofie politica a posibilului

In fapt multe din acuzatiile aduse OSCE, cum ca nu ar fi suficient de hotarata sau de eficienta, sunt doar rezultatul unei decizii filosofice fundamentale a OSCE de a crea un mod de actiune echilibrat , si de a nu trasnforma problema drepturilor omului in drept de ingerinta sau procesele electorale monitorizate ca un mod de a face presiuni asupra unor state independente. Acest concept filosofic important este bazat de Acordurile de la Helsinki si pe Charta de la Paris ce statueaza decizia de a respecta suveranitatea si neamestecul in treburile interne ale statelor membre.  Astazi cand concepte precum: interventia preventiva , prevenirea conflictelor prin interventie armata si anumite practici ale managementului de criza si a reabilitarii post-conflict, sunt aspru criticate si luate in discutie, experienta OSCE si filosofia ei pot oferi solutii pentru o actiune responsabila , aceasta nu e slabiciune ci actiune cu responsabilitate.

In ultimi ani OSCE a fost confruntata cu noi provocari : lungul razboi din Afganistan si Irak , criza legata de procesul de pace palestinian , tensiunile din regiunea Caucazului , necesitatea constructiei unei comunitati mediteraniene , necesitatea de a oferii Rusiei asigurarile legitime de securitate si cooperarea in regiunea Marii Negre si solutionarea crizelor, precum Kosovo.Toate acestea necesita un raspuns diplomatic si conceptual bazat pe ceea ce anumiti experti internationali, uniti intr-o retea , printre care si subsemnatul, numesc un Nou Acord Helsinki. In aceasta actiune OSCE este chemat la un rol important. 

2010- Un an decisiv. Presedentia Kazahstanului.

Imi place sa numesc anul 2010 ca un an decisiv pentru Europa , nu in sensul ca Europa trebuie sa isi schimbe destinul in acest an sau ca trebuie sa schimbam continentul. Dar in ideea ca in acest an trebuie sa vedem un inceput al dezbaterii diplomatice si internationale care trebuie sa decida care e viitorul Europei ? Ce Europa dorim sa construim ? Aceasta dezbatere politica, culturala si economica trebuie sa inceapa in acest an si acest an trebuie sa marcheze recunoasterea nevoii de schimbare , necesitatea unei dezbateri conceptuale , filosofice , si necesitatea unui plan de actiune.     

Cei patru  T

In aceasta privinta este de salutat decizia Presedintelui Nazarbaev de a accentua aceasta dezbatere si de a centra OSCE in mijlocul actiunii de reforma si in mijlocul actiunii conceptuale de refacere a uneia din cea mai prestigioase institutii europeana. Acest inceput este bine definit de cei patru T : Traditie, Toleranta, Transparenta si Incredere,  enuntate de presedintele Nazarbaev sunt exact in spiritul actiunii OSCE. O actiune ce este bazata de Incredere , o incredere acumulata in 30 de ani de activitate.  Traditie deoarece trebuie sa construim pe trecut, nu impotriva acestuia, asa cum vor unii , nu distrugand istoria ci construind pe baza ei .

Toleranta, deoarece traim din nefericire intr-o lume a intolerantei in care diferit se scrie inca dusman si neincredere. Trasparenta, deoarece intr-o lume in care auzim despre conflicte si conspiratii numai transparenta poate fi baza increderii si a actiunii eficiente.

Un summit al sperantei.

OSCE nu poate actiona fara un consens si fara o noua filosofie ce poate fi oferita de un nou summit. La 11 ani de la ultimul summit , necesitatea pentru o astfel de intalnire se impune de la sine. Un nou summit nu va da doar un imbold puternic la adaptarea OSCE la provocarile moderne si amenintarile noi, dar la fel va creste increderea si respectul de care se bucura Organizatia insasi in cadrul propriilor popoare. Acest apel al presedintelui Nazarbaev, lansat la conferinta de la Viena, vine cu o analiza realista : nu trebuie sa lasam OSCE sa dispara sau sa se transforme intr-o  organizatie lipsita de relevanta: OSCE nu poate fi inlocuit. Stagnarea sau disparitia sa ar crea un vaccum in zona Euro-Atlantica, aprecia corect presedintele Nazarbaev.

Este de apreciat acest efort, lansat de Presedintia Kazahstan, in obtinerea unei renasteri a OSCE : ideea expansiunii actiunii OSCE catre Asia , impactul intolerantei si necesitatea de a oferii comunitatii islamice o voce suplimentara si o respectabilitate cu un accent pe Islamul ca religie a pacii si a tolerantei in acest climat tensionat.

OSCE nu poate fi inlocuit.

Aceasta agenda ambitioasa mai cuprinde : un nou summit , o dezbatere europeana asupra viitorului OSCE , constructia unui spatiu comun de securitate si cooperare intre Asia si Europa si initierea unui unei apropieri constructive realizate nu pe ton profesoral sau pe predici intre Nord si Sud. De altfel nu trebuie sa uitam ca OSCE are inca un rol de jucat pe continentul european , o activitate ce trebuie concentrata pe Balcaniide Vest , pe necesitatea dialogului si a sprijinului in zona Balcanilor cu accent pe ajutorarea economica a zonelor afectate de actuala criza precum Macedonia si Albania, care trebuie sa se bucure de rolul economic al OSCE  sau in zona Europei de Est in care OSCE are un rol de jucat in constructia democratica sau in ajutorul economic si de securitate . Sunt provocari enorme care stau inaintea OSCE in 2010 si in anii care vor urma . Kazahstanul a avut curajul de a actiona , puterea de a incerca si decizia de a lua actiuni practice si puterea de a cere Europei o lucida analiza a situatie actuale a OSCE si un raspuns la aceasta.

Da, Kazahstanul ar fi putut doar sa astepte sa treaca  365 de zile si Presedintia sa fie acordata unei alte tari si sa ii lase pe altii sa initieze aceasta dezbatere , dar Kazahstanul nu a ales calea usoara de iesire. Nu Kazahstanul a decis sa confrunte realitatea si sa propuna obiective ambitioase si pentru asta sa faca din 2010 un an decisiv, anul in care OSCE a inceput o noua pagina a istoriei sale.

Advertisements

Comments are closed.

%d bloggers like this: